VIDEO INTERVIU/ Guvernatorul BNM, Anca Dragu: Republica Moldova a înregistrat, în 2025, o creștere cu peste 20% a investițiilor
05 Martie 2026
Republica Moldova a înregistrat, în 2025, o creștere cu peste 20% a investițiilor, cel mai mare mare procent din istoria țării, pe fondul creșterii încrederii în economia acestui stat, dar mai ales ca urmare a performanțelor din sectorul bancar, prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro, a
Republica Moldova a înregistrat, în 2025, o creștere cu peste 20% a investițiilor, cel mai mare mare procent din istoria țării, pe fondul creșterii încrederii în economia acestui stat, dar mai ales ca urmare a performanțelor din sectorul bancar, prin aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, guvernatorul Băncii Naționale de la Chișinău, Anca Dragu.
Potrivit acesteia, nivelul creditului raportat la produsul intern brut al Republicii Moldova a cunoscut o 'creștere spectaculoasă', ajungând, anul trecut, până la 30% din PIB.
Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei vorbește, de asemenea, despre un program pe care Fondul Monetar Internațional îl va implementa, în premieră, în Republica Moldova. Este vorba de un program fără finanțare, axat pe protecție și sprijinirea reformelor.
Totodată, în interviul acordat AGERPRES, Anca Dragu face o prognoză cu privire la rata inflației pe 2026, arătând că aceasta nu va depăși 5%, dar și despre creșterea economică, estimată la 4%.
AGERPRES: Doamna guvernator, pe 6 martie se împlinește un an de la aderarea Republicii Moldova la Zona Unică de Plăți în Euro. Care sunt avantajele pe care le-a generat atât populației, cât și economiei din Republica Moldova acest sistem?
Anca Dragu: Pe 6 martie acum se împlinește un an de la aderarea în general a țării, dar efectiv plățile au început să se deruleze prin SEPA (N.R.- Single Euro Payments Area- Zona Unică de Plăți în Euro) în octombrie. De ce este importantă această precizare? Pentru că, până în prezent, avem economii la plățile efectuate din octombrie până la sfârșitul lunii februarie. Deci a însemnat plăți mai rapide, mai sigure și cu costuri mult mai reduse decât prin sistemul tradițional de plăți în euro către Uniunea Europeană și în general în zona SEPA. Comisioanele au scăzut cu circa 94%. Adică, de la o comision mediu de peste 20 de euro la un comision mediu de 1,3 euro. Știți, de fapt, erau variații foarte mari la aceste comisioane. Ele puteau ajunge chiar și până la 200 de euro pentru sumele mai mari. Pentru business, înseamnă că plățile pot ajunge chiar în acea zi în Uniunea Europeană și de acolo către Republica Moldova, dar, în egală măsură, și foarte ieftin, iar pentru populație, de asemenea, înseamnă comisioane mult mai mici, pentru că am văzut și pentru plățile acestea pe care le efectuează populația, comisioanele au fost chiar și mai mici decât cele pentru companii. Ne gândim aici la diaspora care este numeroasă în cazul Republicii Moldova, care trimitea bani către țară sau cei din țară care trimiteau bani, avem un profil tipic de studenți care primesc bani de la părinții lunar, de exemplu. Toate aceste categorii de persoane fizice, persoane juridice au beneficiat de economii extraordinare și în cele cinci luni de funcționare efectivă și un an de la aderarea în sistemul SEPA, am făcut economii de peste cinci milioane de euro.
AGERPRES: Ceea ce înseamnă că, practic, este o reformă fără precedent în Republica Moldova în acest sector.
Anca Dragu: Exact, este o reformă profundă. Noi, de la bun început, când am lucrat la acest dosar, am considerat ca fiind o reformă structurală pentru economie, pentru că am știut ce înseamnă impactul asupra mediului de afaceri, impactul asupra cetățenilor, asupra creșterii economice în general, dar și impactul în ceea ce privește imaginea și poziționarea țării în relațiile externe. În momentul în care spui 'Da, poți să-mi transferi bani în Republica Moldova pentru că sunt membru SEPA', atunci partenerul extern știe că, pentru a fi membru SEPA, noi a trebuit să fim evaluați de către Comisia Europeană și de European Finance Council pe două direcții foarte importante. Unul, sistemele de plăți, adică tot ce înseamnă plăți în Republica Moldova, legislații, instituții sunt perfect armonizate la cadrul european și prevenirea și combaterea spălării banilor. De asemenea, în acest domeniu, care este un domeniu foarte dificil, prin aderarea la SEPA, Uniunea Europeană spune 'Da, în Republica Moldova, legislația, instituțiile, practicile sunt în linie cu cerințele europene'. De asta spun că implicațiile au fost pe multe paliere și se simt în economie, nu numai la maniera de economisire în buzunarul fiecărui cetățean.
AGERPRES: Practic, Sistemul European de Plăți v-a adoptat și sunteți poate prima instituție a Republicii Moldova integrată total în Europa.
Anca Dragu: Da, e frumos spus. Suntem ambițioși și avem și cu ce ne mândri, și cu staff-ul Băncii Naționale și cu rezultate. Și apropo, spuneați de standardele europene, am demarat o evaluare cu privire la întreaga legislație în domeniul bancar. Această evaluare se numește echivalență legislativă și o efectuează European Banking Authority, Autoritatea Bancară Europeană. Practic, este autoritatea de referință din Uniunea Europeană în domeniul bancar. Am început evaluarea încă de acum un an cu sprijinul IBRD (n.r. - The International Bank for Reconstruction and Development) și PricewaterhouseCoopers și avem o prima etapă finalizată. Sperăm să finalizăm această evaluare cu EBA (European Banking Authority, n.r.), undeva până la jumătatea anului sau la începutul toamnei.
AGERPRES: Primele semnale cum sunt?
Anca Dragu: Foarte bune. Prima evaluare a trecut cu succes. Care sunt implicațiile? La sfârșitul acestui evaluări, înseamnă că noi avem o ștampilă, un cec în alb din partea Uniunii Europene care spune 'Da, sectorul bancar din Republica Moldova este la standardele Uniunii Europene'. Care sunt implicațiile? Implicații de imagine, dar și implicații legate de facilitatea deciziei de investiție. Înseamnă că orice bancă din Uniunea Europeană poate investi în Republica Moldova, în sectorul bancar, fără a fi obligată de normele europene, de ECB (n.r.- The European Central Bank) în special, să vină cu provizionări, cu reguli suplimentare. Știți, băncile europene, atunci când vor să investească în afara Uniunii, au niște cerințe suplimentare. În momentul în care noi vom finaliza acest proces de evaluare cu EBA, vom fi considerați, din punct de vedere al sectorului bancar, perfect aliniați la regulile europene și ca atare investițiile vor fi la fel. Adică o bancă dintr-o țară membră UE va putea efectua investiții într-o bancă din Republica Moldova în aceleași condiții în care efectuează în orice bancă din Uniunea Europeană.
AGERPRES: Ați vorbit de cetățenii moldoveni care transmit bani din extern către Republica Moldova. Dacă în momentul acesta mai au reticență în ceea ce privește transmiterea banilor către casă și ținerea lor în conturi din Republica Moldova, ce le-ați transmite?
Anca Dragu: Cred că reticența asta a scăzut foarte mult. Și de ce vă spun acest lucru? Noi vedem fluxurile acestea care au crescut cu circa 30% în aceste cinci luni de funcționare. Asta înseamnă că o parte din banii care erau transferați pe alte căi, mai puțin formale, au ajuns să fie transferați prin sectorul bancar, pentru că oamenii nu mai plătesc cei 20, 30, 50 de euro comisioane. Dacă transferai 200 de euro, puteai plăti un comision chiar de 30 de euro. Era foarte mult. Nu cred că oamenii sunt reticenți. Poate că încă n-au aflat și de aceea noi încurajăm băncile să promoveze sistemul SEPA și ne asigurăm că au pe paginile lor aceste mesaje, Selectați plata 'Transferul prin SEPA!'. Dar dacă totuși este cineva reticent, atunci le recomand să citească evaluările Fondului Monetar Internațional, ale Comisiei Europene despre sectorul bancar, în care aceste evaluări arată că sectorul este unul solid, rezilient și că este aliniat la cele mai bune standarde internaționale.
AGERPRES: Acest lucru se referă, evident, și la investitorii străini, da?
Anca Dragu: Absolut. Și noi vedem asta în cifre. Investițiile sunt în creștere, investițiile străine, dar și investițiile interne. Anul trecut, de exemplu, în sectorul financiar, în sectorul de asigurări, avem, probabil, unul dintre cei mai mari jucători europeni, o firmă austriacă care și-a consolidat prezența pe piața din Republica Moldova cu o achiziție de peste nouă milioane de euro. Vedem și în alte domenii de activitate investiții care, în ciuda contextului geopolitic și contextului internațional, sunt în creștere. Și vorbeam de investiții interne. Mă uităm chiar acum la cifrele de creștere economică. Pentru 2025 avem o creștere a investițiilor cu 20%. E foarte mult. Și pentru anii următori avem o prognoză de creștere a investițiilor tot de două cifre. Asta înseamnă încrederea, încrederea investitorilor din țară, dar și a investitorilor din străinătate.
AGERPRES: Poate e o trecere a economiei din zona gri către zona albă, dacă regăsiți mai mulți bani în economie...
Anca Dragu: Sunt investiții clare, investiții care sunt cuantificate. Investițiile străine, cu siguranță, că sunt investiții Greenfield, dar sunt și preluări de firme dezvoltate. Astea se văd foarte clar în statistică. În zona aceasta de investiții interne, nu știu ce să spun. Cred că, în general, contextul macroeconomic a stimulat investițiile. Noi vedem, de exemplu, și o creștere a creditului în economie și aici sunt extrem de încântată să spun că, dacă acum trei ani creditul raportat la produsul intern brut era undeva la 23%, și eram cam pe ultimele locuri într-un clasament zonal și european, acum suntem la aproape 30%, deci o creștere absolut spectaculoasă. Este cea mai mare creștere din regiune. Și persoane fizice și persoane juridice au contribuit la această creștere a creditului. Înseamnă încrederea în economie. Deci aș spune că este, într-adevăr, investiție curată mai degrabă decât albirea unei zone gri.
AGERPRES: Mai există o temere din partea investitorilor cu privire la conflictul din Ucraina? Poate din cauza asta investesc mai puțin. Și mă gândesc și la investitorii români în mod special.
Anca Dragu: Investitorii din România sunt în topul investitorilor, dar personal aș vrea să văd mai multe investiții din România în Republica Moldova. Fie companii născute și crescute în România, fie companii care au investit din Europa în România și apoi să treacă Prutul. Este mai ușor să vină cu investițiile și aici. Investițiile străine stau foarte bine și au crescut. Poate 2022 a fost un an foarte greu. Vedem o creștere economică cu minus, o contracție, o contracție de 4-6%. Anul 2025 însă ne duce la o creștere economică de aproape 3%. Deci răul a trecut. Șocul din 2022 a trecut. Am mai avut la începutul anului 2025 un șoc pe prețurile la energie electrică, în special, dar vedem că cifrele s-au stabilizat și trendul acesta de creștere, un cadru macroeconomic bun, inflația în scădere chiar și cu acest moment de la începutul anului 2025 și toate aceste lucruri fac ca investițiile să fie persistente și să fie de fapt în creștere. Cu siguranță suntem la granița cu războiul. Dumneavoastră știți foarte bine cum arată acest război, dar noi vedem că prin politicile monetare, economice, fiscale, am transmis mesaje foarte pozitive investitorilor.
AGERPRES: Cu toate acestea, bănuiesc că atât autoritatea statului moldovean, cât și Banca Națională a Moldovei sunt nevoite să intervină în acest război hibrid care amenință țara și să ia anumite măsuri de protecție pentru tot ce înseamnă sistem bancar, sistem economic.
Anca Dragu: Sistemele de plăți sunt în administrarea noastră și aici avem o colaborare foarte bună și cu alte entități din țară care se ocupă de securitate, de securitate cibernetică, de prevenirea și combaterea spălării banilor și într-adevăr am reușit să diminuăm către zero, aș putea spune, toate aceste tentative de fluxuri nedorite de capital, dar și războiul hibrid. Știți bine că Republica Moldova se poate mândri cu succes în acest domeniu, în combaterea acestui tip de război.
AGERPRES: Știu că vă aflați la faza în care Fondul Monetar Internațional ar urma să implementeze un nou program în Republica Moldova. Ce ne puteți spune despre el?
Anca Dragu: În primul rând trebuie să spunem că va fi în premieră pentru Republica Moldova un program fără finanțare. Adică este un program, să spun așa, mai soft. Este un program care va avea evaluări periodice, dar nu avem nevoie de finanțare. Din punct de vedere al finanțării, țara se descurcă foarte bine. Avem finanțarea internă, avem finanțarea europeană, dar este important să continuăm implementarea reformelor și a bunelor practici în diferite domenii și atunci vrem să continuăm colaborarea cu Fondul Monetar Internațional printr-un program de acest fel precautionary (n.r.- de precauție). Este un program fără finanțare, un instrument de protecție și de sprijinire a reformelor. Vom începe în curând discuțiile punctuale cu FMI. În ceea ce ne privește pe noi, la Banca Națională, vom include o serie de măsuri și reforme în sectorul bancar. Am avut acum un an o evaluare amplă cu FMI, acest F-SAP, Financial Sector Assessment Program. Acolo avem câteva concluzii de îmbunătățiri în zona de supraveghere, de asemenea de prevenire și combatere a spălării banilor. Sunt aceste zone foarte dinamice. Or, întotdeauna trebuie să investești în îmbunătățirea acestor zone. Deci partea de sector financiar se va uita la continuarea consolidării, dar vor fi cu siguranță o serie de măsuri în sfera guvernamentală, care măsuri au ca scop asigurarea implementării acestui plan de creștere. Planul de creștere pe care îl are Republica Moldova cu Uniunea Europeană este similar acestor planuri pe care le au țările UE, PNRR, cum are orice stat membru, și este un program cu foarte mulți bani. Este vorba de un program de 1,9 miliarde de euro, adică este peste 10% din PIB-ul țării din 2025, de exemplu, și prin programul cu FMI urmărim ca acest program de creștere cu Uniunea Europeană să poată fi implementat cât mai bine.
AGERPRES: Aveți o țintă foarte îndrăzneață de inflație pentru 2026. Unde vreți să ajungeți?
Anca Dragu: Noi avem un regim de țintire a inflației și sunt foarte mândră să spun că stăm în coridorul de țintire cam tot timpul. Am avut un dezechilibru, cum spuneam, la începutul lui 2025, din creșterea asta a prețului la electricitate destul de mare cu 75% și la gaze, dar am revenit în țintă și în coridorul de țintire. Ținta este 5%, coridorul este 1,5 plus-minus în jurul țintei. Pentru 2026 noi vrem ca inflația medie să fie undeva în jur de sub 5%, probabil 4,6-4,7%. Desigur, sunt factorii externi pe care nu îi putem controla și care pot face diferența. Dar, da, pentru 2026 vedem o inflație medie de sub 5%.
AGERPRES: Dacă ar fi să faceți o prognoză a economiei Republicii Moldova pentru 2026, cum ați caracteriza-o?
Anca Dragu: Pentru 2026 creșterea economică continuă la un nivel tot în jur de 3% și prognoza până în 2030 arată de asemenea o creștere de peste 3%, în jur de 4%, care este potențialul în acest moment. Deci, văd o creștere economică robustă, văd un apetit din partea investitorilor în creștere pentru Republica Moldova, pentru că demonstrăm acest parcurs european clar. Desigur, investițiile, consumul sunt în creștere și un sector bancar foarte solid, care va fi din ce în ce mai prezent în sectorul real, pentru că asta este menirea sectorului bancar, ca în condiții de siguranță să intermedieze resursele financiare ale unei țări.
Plățile Instant, denumite frumos așa MIA, sunt într-adevăr un succes. Am început acum doi ani implementarea MIA P2P, de la persoană la persoană. În acești doi ani, să nu credeți că am stat degeaba. Am venit cu alte componente. MIA B2B, MIA B2G și de ieri (n.r.- de luni) am implementat MIA B2B. Deci și în business se poate folosi MIA. Ce înseamnă această plată instant? Înseamnă că în maximum cinci secunde, poți transfera sume de bani cu costuri foarte mici, mai mici decât prin alte canale de plată. Chiar pentru populație, la anumite niveluri de plată, comisioanele sunt zero. Deci înseamnă plăți foarte rapide, foarte sigure și cu costuri mult, mult mai reduse. B2G, aici trebuie neapărat să spunem că este atât de frumos acest produs pe care l-am lansat în vara anului 2025. Circa 120 de instituții publice din Republica Moldova pot primi plăți prin acest sistem de plăți instant. Adică, dacă avem de plătit un impozit către Fisc, acum când inițiem plata, în maximum cinci secunde ajunge la Fisc plata noastră. Asta ce înseamnă? Că, dacă suntem în ultima zi de plată a unei dări către stat, nu durează două, trei sau patru zile până când plata ajunge în visteria statului și când nouă ni se mai calculează eventual penalități și întotdeauna ești puțin în urmă, cu câțiva leuți, în dările către stat, înseamnă că, în mod instant, banii către dările publice ajung la stat. Mi se pare o funcționalitate extraordinară care vine, într-adevăr, în sprijinul populației și firmelor.
Uitați, în Balcanii de Vest, la care noi ne uităm mereu, ei acum lucrează la multe sisteme de plăți instant. Din regiune suntem cei mai avansați și următorii pași pe care îi vizăm este să ne conectăm la sistemele de plăți instant din alte țări. Există un sistem de plăți instant la nivelul Uniunii Europene, astfel încât aceste plăți instant să aibă loc dincolo de granițele țării. Deci, în felul acesta, noi am reușit să asigurăm în ceea ce privește plățile, pe plan intern cu MIA, pe plan extern cu SEPA, conectarea țării a populației, a firmelor, pe deplin la costuri foarte accesibile și cu rapiditate și securitate. (AGERPRES- redactor: Cristian Lupașcu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Adrian Dădârlat)
