Evoluția conturilor internaționale ale Republicii Moldova în trimestrul II 2025 (date provizorii) - comunicat de presă

02 Octombrie 2025

Conform datelor preliminare, în trimestrul II 2025, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova a totalizat -1 005,91 mil. USD, majorându-se cu 41,6 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2024, pe seama creșterii substanțiale a deficitului comerțului exterior cu bu



Conform datelor preliminare, în trimestrul II 2025, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova a totalizat -1 005,91 mil. USD, majorându-se cu 41,6 la sută comparativ cu perioada similară a anului 2024, pe seama creșterii substanțiale a deficitului comerțului exterior cu bunuri, concomitent cu deteriorarea soldului veniturilor primare, dar și cu scăderea soldului pozitiv al balanței serviciilor. În același timp, majorarea excedentului veniturilor secundare a fost insuficientă pentru acoperirea impactului celorlalte componente ale contului curent. Raportul dintre deficitul contului curent și PIB a fost de -21,1 la sută, cu 4,4 p.p. mai mare față de cel consemnat în trimestrul II 2024.

În trimestrul II 2025, deficitul comerțului exterior cu bunuri, conform balanței de plăți, a constituit 1 730,93 mil. USD, majorându-se cu 26,0 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent, ca urmare a creșterii importului cu 13,7 la sută, până la 2 366,77 mil. USD, în timp ce exportul de bunuri s-a micșorat  cu 10,1 la sută, până la 635,83 mil. USD.

Din punct de vedere geografic, scăderea exportului a fost înregistrată cu toate zonele geografice după cum urmează: către UE a scăzut cu 7,2 la sută (-29,11 mil. USD), către alte țări – cu 10,6 la sută ( 24,21 mil. USD) și către CSI1 – cu 24,7 la sută (-18,47 mil. USD). Cea mai mare contribuție negativă la dinamica exportului total a avut-o exportul de produse agroalimentare, care s-a diminuat cu 15,3 la sută (-53,55 mil. USD), pe seama scăderii exportului de produse ale regnului vegetal – cu 12,5 la sută (-24,38 mil. USD), produse ale industriei alimentare – cu 11,8 la sută (-13,98 mil. USD), grăsimi și uleiuri de origine animală sau vegetală - de 2,3 ori ( 12,86 mil. USD) și animale vii și produse ale regnului animal - cu 19,4 la sută (-2,33 mil. USD). Contribuții negative la exportul total au avut și produsele minerale, care au scăzut cu 30,5 la sută (-19,24 mil. USD) și mașinile, aparatele și echipamentele, care au scăzut cu 5,9 la sută (-7,32 mil. USD). Concomitent, exportul de metale comune și articole din acestea s-au majorat cu 24,4 la sută (+6,68 mil. USD).

În trimestrul II 2025, creșterea importului a fost determinată de majorarea livrărilor din UE – cu 12,8 la sută (+167,63 mil. USD) și din alte țări cu 18,9 la sută (+131,89 mil. USD), în timp ce livrările din CSI au scăzut cu 19,6 la sută (-14,21 mil. USD).

Cel mai mare impact asupra creșterii importurilor în trimestrul II 2025 l-au avut produsele minerale, care au înregistrat o creștere de 27,1 la sută (+82,80 mil. USD) comparativ cu trimestrul II 2024, fiind urmate de mașini, aparate și echipamente, în creștere cu 19,4 la sută (+69,83 mil. USD), produse agroalimentare - cu 15,9 la sută (+54,19 mil. USD), vehicule și echipamente de transport - cu 8,7 la sută (+25,14 mil. USD) și metale comune și articole din acestea - cu 19,4 la sută (+24,22 mil. USD)

Excedentul comerțului exterior cu servicii , în trimestrul II 2025, a totalizat 238,84 mil. USD, în scădere cu 3,0 la sută comparativ cu trimestrul II 2024, ca urmare a creșterii importului (+119,88 mil. USD sau 26,9 la sută) cu o intensitate mai mare decât creșterea exportului (+112,55 mil. USD sau 16,3 la sută). Dinamica negativă a balanței serviciilor a fost determinată de majorarea deficitului înregistrat la serviciile de transport, cu 86,6 la sută sau 27,35 mil. USD, și de diminuarea, cu 34,2 la sută sau 18,56 mil. USD, a excedentului la serviciile de călătorii. Concomitent, majorarea cu 24,7 la sută sau 34,03 mil. USD a excedentului balanței serviciilor de informatică a influențat pozitiv balanța serviciilor.

Exportul de servicii, în trimestrul II 2025, a constituit 803,81 mil. USD, majorându-se cu 16,3 la sută pe seama creșterilor înregistrate la principalele categorii de servicii exportate, în special a celor de călătorii, care s-a majorat cu 22,7 la sută, până la 255,56 mil. USD (31,8 la sută din total). Acestea au fost urmate de exportul serviciilor de informatică, care a sporit cu 22,7 la sută, până la 200,45 mil. USD (24,9 la sută din total). Exportul serviciilor de transport, care a crescut cu 9,6 la sută, până la 150,17 mil. USD (18,7 la sută din total). Exportul serviciilor profesionale și de consultanță s a diminuat cu 13,4 la sută, până la 34,20 mil. USD (4,3 la sută din total).

Importul de servicii a totalizat 564,97 mil. USD și a sporit cu 26,9 la sută pe seama majorării înregistrate la serviciile de călătorii cu 42,8 la sută, până la 219,86 mil. USD (38,9 la sută din total), dintre care importul serviciilor de călătorii personale a constituit 86,3 la sută sau 189,82 mil. USD, fiind în creștere cu 59,3 la sută față de perioada similară a anului precedent, iar călătoriile de afaceri au scăzut cu 13,7 la sută, până la 30,04 mil. USD (13,7 la sută din totalul importului). Concomitent, serviciile de transport  s-au majorat cu 24,1 la sută, până la 209,12 mil. USD (37,0 la sută din totalul importului), dintre care transportul aerian a constituit 44,5 la sută (93,12 mil. USD), transportul auto – 42,2 la sută (88,16 mil. USD) și transportul maritim – 11,8 la sută (24,66 mil. USD).

În trimestrul II 2025, veniturile primare au înregistrat un deficit în valoare de 25,83 mil. USD comparativ cu excedentul de 42,46 mil. USD consemnat în trimestrul II 2024. Această dinamică a rezultat din creșterea ieșirilor de venituri primare cu 2,7 la sută, până la 272,93 mil. USD, în timp ce intrările au scăzut cu 19,8 la sută, până la 247,10 mil. USD. Diminuarea intrărilor de venituri primare a fost generată de scăderea cu 18,9 la sută față de perioada similară a anului precedent a remunerării salariaților rezidenți pentru munca prestată patronilor nerezidenți, care a deținut o pondere de 80,8 la sută, totalizând 199,67 mil. USD. Evoluția ieșirilor de venituri primare a fost determinată de creșterea cu 9,9 la sută, până la 210,18 mil. USD, a veniturilor din investiții directe ce revin nerezidenților, pe seama majorării profiturilor reinvestite cu 36,7 la sută, până la 112,02 mil. USD, în timp ce dividendele s-au diminuat cu 9,5 la sută, până la 96,26 mil. USD.

Excedentul veniturilor secundare s-a majorat cu 36,5 la sută comparativ cu trimestrul II 2024, până la 512,01 mil. USD, pe seama majorării intrărilor de venituri secundare (+26,6 la sută), până la 637,12 mil. USD, în timp ce ieșirile s-au diminuat (-2,3 la sută) și au constituit 125,11 mil. USD. Intrările de asistență tehnică, ajutorul umanitar și granturile acordate în cadrul cooperării internaționale pentru toate sectoarele instituționale au crescut cu 83,6 la sută și au însumat 166,37 mil. USD, iar ieșirile acestora s-au majorat cu 15,3 la sută și au totalizat 4,00 mil. USD. Transferurile primite de administrația publică s-au majorat de 2,6 ori și au însumat 135,14 mil. USD, iar cele ale sectorului privat - cu 11,1 la sută, până la 501,98 mil. USD. Transferurile personale primite din exterior de rezidenți s-au majorat cu 10,1 la sută, până la 278,80 mil. USD, iar ieșirile au scăzut cu 2,4 la sută, până la 96,36 mil. USD.

Remiterile personale (suma remunerării nete a salariaților, a transferurilor personale și a celor de capital între gospodăriile casnice) primite de rezidenții Republicii Moldova, în trimestrul II 2025, s au diminuat cu 1,5 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent și au însumat 472,02 mil. USD, ceea ce reprezintă 9,9 la sută raportat la PIB. Această micșorare a fost cauzată de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților (-39,69 mil. USD), în timp ce transferurile personale primite s-au majorat (+25,50 mil. USD). Remiterile provenite din UE s-au majorat cu 9,6 la sută și au constituit 64,3 la sută din total, cele din CSI s-au diminuat de 9,3 ori, având o pondere de 1,2 la sută în total, iar intrările remiterilor din alte țări s-au majorat cu 9,4 la sută și au avut o pondere de 34,5 la sută din totalul intrărilor de remiteri personale. Remiterile către UE s-au majorat cu 29,7 la sută și au deținut 68,4 la sută din total, iar cele către alte țări – cu 28,8 la sută și au constituit 28,6 la sută din total. Concomitent, ieșirile destinate CSI s-au diminuat de 5,7 ori, constituind 3,0 la sută.

Contul de capital s-a diminuat, în trimestrul II 2025, până la 0,90 mil. USD față de 16,08 mil. USD în trimestrul II 2024, ca urmare a majorării de 3,2 ori, până la 26,82 mil. USD a ieșirilor nete de capital ale sectorului privat. Intrările nete ale administrației publice s-au diminuat cu 40,9 la sută, până la 5,17 mil. USD.

Suma soldurilor contului curent și contului de capital denotă că, drept rezultat al tranzacțiilor curente și de capital ale rezidenților Republicii Moldova cu nerezidenții, necesarul net de finanțare externă, în trimestrul II 2025, a constituit 1 005,01 mil. USD, ceea ce reprezintă 21,1 la sută în raport cu PIB.

În trimestrul II 2025, contul financiar s-a soldat cu intrări nete de mijloace financiare în valoare de 965,33 mil. USD, ca urmare a tranzacțiilor nete de diminuare a activelor financiare externe ale rezidenților cu 609,07 mil. USD, concomitent cu tranzacțiile nete de majorare a pasivelor financiare cu 356,26 mil. USD.

Activele financiare externe au reflectat intrări nete, ca rezultat al tranzacțiilor de scădere netă a activelor sub formă de numerar și depozite – de 742,55 mil. USD, credite comerciale și avansuri – de 106,70 mil. USD, împrumuturi – de 7,90 mil. USD. Concomitent, tranzacțiile ce au rezultat cu majorări / ieșiri nete au fost înregistrate la active de rezervă – de 237,11 mil. USD, la investiții de portofoliu - de 5,84 mil. USD și la investiții directe – de 5,12 mil. USD.

Pasivele financiare externe, în trimestrul II 2025, au prezentat intrări nete, condiționate de tranzacțiile de creștere a angajamentelor sub formă de împrumuturi – 218,33 mil. USD, investiții directe – 120,56 mil. USD, credite comerciale și avansuri – 16,25 mil. USD și numerar și depozite – 2,60 mil. USD. Concomitent, angajamentele sub formă de investiții de portofoliu s-au diminuat cu 0,70 mil. USD.

Profiturile reinvestite, care reprezintă intrări convenționale de investiții directe, au constituit 64,9 la sută din intrările totale la investiții directe, provenite din acumulări de pasive. Instrumentele de natura datoriei au înregistrat 26,6 la sută din intrările totale de pasive, în timp ce doar 8,5 la sută din intrări au fost sub formă de participații la capital și acțiuni, altele decât reinvestirea profiturilor. De menționat, că intrările de pasive sub formă de participații și acțiuni, altele decât reinvestirea profiturilor, au scăzut față de trimestrul I 2025 (-4,1 la sută), diminuându-se și mai pronunțat  comparativ cu media anului 2024 (-13,5 la sută) prezentând o tendință descendentă pe parcursul anului 2025, drept dovadă activitatea investițională redusă.

În trimestrul II 2025, valorificările nete de împrumuturi externe, fără cele intragrup (pasive) au constituit 218,33 mil. USD, raportul dintre valorificările noi și rambursări fiind de 1,8. Acestea au fost reprezentate, în special, de valorificările nete ale administrației publice – 183,65 mil. USD, ale altor societăți financiare – 45,76 mil. USD și ale societăților nefinanciare, gospodăriilor populației și instituțiilor fără scop lucrativ – 0,81 mil. USD. Concomitent, banca centrală a efectuat rambursări nete de 4,02 mil. USD, iar societățile care acceptă depozite, cu excepția băncii centrale - de 7,87 mil USD.

Poziția investițională internațională (PII) a Republicii Moldova, la 30.06.2025, a constituit −7 250,82 mil. USD (sau -38,5 la sută raportat la PIB), majorându-se, față de sfârșitul anului 2024, cu 19,3 la sută. Poziția activelor financiare externe la 30.06.2025 a însumat 8 281,91 mil. USD, majorându-se cu 5,4 la sută de la începutul anului, iar a pasivelor externe a însumat 15 532,72 mil. USD, în creștere cu 11,5 la sută. Raportul dintre poziția activelor și pasivelor externe a constituit 53,3 la sută (-3,1 p.p. față de situația de la finele anului 2024).

Modificarea PII nete pe parcursul semestrului I 2025 a fost generată de tranzacțiile nete din balanța de plăți în valoare de -1 871,97 mil. USD, de fluctuațiile ratelor de schimb ale monedelor originale față de dolarul SUA (valuta de compilare a conturilor internaționale), ce au însumat -662,01 mil. USD,  de schimbările de preț ale instrumentelor financiare -81,59 mil. USD, dar și de alte schimbări în valoare de +1 276,85 mil. USD.

Din punctul de vedere al structurii PII pe categorii funcționale și instrumente financiare, creșterea poziției activelor financiare externe la 30.06.2025 a fost influențată de majorarea poziției activelor de rezervă cu 8,3 la sută (+454,67 mil. USD), a investițiilor directe – cu 6,1 la sută (+31,98 mil. USD) și a investițiilor de portofoliu – cu 29,1 la sută (+28,91 mil. USD), în timp ce poziția activelor sub formă de alte investiții s-a diminuat cu 5,3 la sută (-92,82 mil. USD).

Poziția activelor oficiale de rezervă a constituit 5 938,25 mil. USD la 30.06.2025, ceea ce corespunde tuturor criteriilor de suficiență: (i) acoperirea a cel puțin 3 luni de import de bunuri și servicii (au acoperit 6,3 luni de import efectiv); (ii) acoperirea integrală prin rezerve a datoriei externe pe termen scurt (scadența reziduală), (au acoperit 154,5 la sută); (iii) acoperirea a 20,0 la sută din masa monetară M2 (au acoperit 74,9 la sută); (iv) acoperirea a 100-150 la sută din suma: 30,0 la sută din datoria externă pe termen scurt (scadența reziduală) + 15,0 la sută din alte angajamente externe + 5,0 la sută din M2 + 5,0 la sută din exporturi de bunuri și servicii (au acoperit 208,6 la sută).

Evoluția poziției pasivelor financiare, pe parcursul semestrului I 2025, a fost determinată de creșterea cu 12,0 la sută a angajamentelor sub formă de alte investiții, acestea deținând ponderea de 60,9 la sută în pasivele externe ale țării. Alte investiții au fost constituite din: împrumuturi – 69,2 la sută (-0,6 p.p. comparativ cu 31.12.2024), credite comerciale și avansuri - 24,0 la sută (+1,0 p.p. față de 31.12.2024), drepturi speciale de tragere - 4,1 la sută (-0,3 p.p. față de 31.12.2024), numerar și depozite - 2,2 la sută (-0,1  p.p. față de 31.12.2024) și alte pasive - 0,5 la sută (-0,1  p.p. față de 31.12.2024).

În distribuția geografică a investițiilor directe sub formă de participații și acțiuni acumulate, inclusiv venituri / pierderi reinvestite, cele din țările UE au crescut cu 13,9 la sută și au totalizat 3 521,76 mil. USD. De asemenea, investițiile din alte țări s-au majorat cu 15,8 la sută, constituind 613,31 mil. USD. În același timp, investițiile directe sub formă de participații și acțiuni provenite din CSI, în trimestrul II 2025, au înregistrat o valoare negativă de 18,18 mil. USD, în creștere față de sfârșitul anului 2024 cu 29,0 la sută.

Datoria externă brută (DE) a Republicii Moldova a crescut pe parcursul primului semestru al anului 2025 cu 10,5 la sută (+1 086,69 mil. USD) și la 30.06.2025 a totalizat 11 408,70 mil. USD, ceea ce constituie 60,6 la sută raportat la PIB (+3,9 p.p. față de 31.12.2024). Datoria externă pe termen lung a avut în continuare cea mai mare pondere în totalul datoriei externe (74,7 la sută), valoarea acesteia înregistrând o creștere de 9,0 la sută față de finele anului 2024. Datoria externă pe termen scurt (conform maturității originale) s-a majorat cu 15,4 la sută, la 30.06.2025, și a deținut o pondere de 25,3 la sută din totalul datoriei externe brute.

Datoria externă publică a reprezentat 42,0 la sută din totalul datoriei externe, însumând 4 794,34 mil. USD (+11,1 la sută de la începutul anului). Datoria externă privată s-a cifrat la 6 614,36 mil. USD, majorându-se cu 10,1 la sută față de 31.12.2024.

Din punctul de vedere al scadenței originale, datoria externă publică pe termen lung (99,9 la sută din total) a constat din împrumuturi, altele decât intragrup, în valoare de 4 403,01 mil. USD (dintre care împrumuturile corporațiilor publice și UAT – 63,23 mil. USD) și alocările de DST care au totalizat 388,73 mil. USD. Datoria publică pe termen scurt a însumat 2,59 mil. USD, reflectând investițiile de portofoliu și alte angajamente aferente datoriei. Partea predominantă din datoria publică a revenit datoriei de stat directe, principalii creditori fiind organismele internaționale (4 185,47 mil USD, în creștere cu 11,0 la sută față de 31.12.2024), dar și guvernele altor țări (483,63 mil. USD, cu 15,9 la sută mai mult), cea mai mare pondere revenindu-i Guvernului Franței, urmat de Guvernul Japoniei și de către cel al Canadei.

În datoria externă privată, cea mai mare pondere (56,5 la sută) a revenit datoriei pe termen lung, care a crescut cu 6,4 la sută față de finele anului 2024, iar datoria pe termen scurt s-a majorat cu 15,4 la sută și a constituit 43,5 la sută din totalul datoriei private.

În cadrul datoriei private, împrumuturile au deținut ponderea majoră de 48,3 la sută, totalizând 3 194,42 mil. USD (+7,2 la sută comparativ cu 31.12.2024), creditele comerciale și avansurile au deținut 39,5 la sută și au totalizat 2 611,07 mil. USD (+17,0 la sută), fiind urmate de alte angajamente aferente datoriei – 9,0 la sută și numerar și depozite – 3,2 la sută.

Din perspectiva scadenței reziduale, datoria externă brută pe termen scurt a constituit la data de raportare 3 844,70 mil. USD, fiind cu 5,8 la sută superioară nivelului înregistrat la începutul anului, în timp ce datoria externă publică pe termen scurt conform maturității reziduale a scăzut cu 39,6 la sută, până la 278,62 mil. USD. De menționat că peste 56,6 la sută din datoria totală pe termen scurt conform maturității reziduale constituie pasivele sub formă de credite comerciale și avansuri.


Mai multe detalii privind evoluția conturilor internaționale pot fi găsite în materialele analitice publicate pe pagina web a BNM:


Seriile statistice în Baza de date interactivă:

 


1. Începând cu datele pentru anul 2024, tranzacțiile economice cu Ucraina nu sunt reflectate la CSI, dar la alte țări. Pentru comparabilitate, datele pentru toate perioadele analizate au fost ajustate corespunzător.