Bilanțurile sectoriale ale Republicii Moldova, la situația din 31 martie 2026 (date provizorii)

I. Valoarea financiară netă

La 31 martie 2026 valoarea financiară netă (VFN)¹ a economiei naționale a constituit -121,2 mld. lei, evoluție asociată dinamicii activelor și pasivelor financiare în trimestrul I 2026.

Tabel. 1 Valoarea financiară netă pe sectoare² în trimestrul I 2026, miliarde lei³

Sectorul gospodăriilor populației a înregistrat o valoare financiară netă de 266,2 mld. lei, majorându-se cu 3,7 la sută față de finele anului 2025. Acest sector a avut cel mai semnificativ impact pozitiv asupra modificării valorii financiare nete a economiei naționale prin contribuția sa de +7,4 puncte procentuale (diagrama 1).

Sectorul administrației publice a înregistrat o valoare financiară netă negativă de -41,4 mld. lei, fiind în creștere cu 0,1 la sută comparativ cu valoarea de -41,3 mld. lei înregistrată la finele anului 2025.

La 31.03.2026, sectorul societăților comerciale nefinanciare a înregistrat o valoare financiară netă de -326,0 mld. lei, în descreștere cu 1,3 la sută.

Valoarea financiară netă negativă a societăților financiare s-a majorat cu 1,0 la sută, până la nivelul de -20,0 mld. lei.

Diagrama 1. Contribuția sectoarelor instituționale la modificarea valorii financiare nete a economiei naționale, miliarde lei

Raportul dintre valoarea financiară netă a economiei naționale înregistrată la finele trimestrului I 2026 și produsul intern brut (PIB)⁵ s-a majorat cu 1,7 puncte procentuale comparativ cu 31.12.2025 și a constituit -33,9 la sută (diagrama 2).

Diagrama 2. Raportul dintre valoarea financiară netă și PIB, pe sectoare (%)

II. Structura instrumentelor financiare

Structura activelor și angajamentelor sectoarelor economiei naționale diferă în funcție de tipul activităților principale specifice sectorului și de resursele disponibile ale acestuia (diagrama 3).

Diagrama 3. Structura și dinamica activelor și pasivelor financiare ale sectoarelor instituționale, miliarde lei

Sectorul societăților financiare a deținut active financiare în valoare totală de 364,6 mld. lei (+3,3 la sută comparativ cu 31.12.2025), fiind formate, preponderent, din titlurile de natura datoriei procurate (39,2 la sută) și împrumuturile acordate (36,2 la sută). Pasivele au totalizat 384,6 mld. lei, majorându-se cu 3,2 la sută. În structura acestora, partea majoră a fost deținută de numerar și depozite, care a constituit 66,4 la sută.

Activele sectorului gospodăriilor populației au constituit 336,2 mld. lei (+3,6 la sută comparativ cu 31.12.2025), fiind formate, în mare parte, din participații în capital și numerar și depozite, având o pondere de 59,2 la sută și 36,1 la sută, respectiv, din totalul activelor sectorului dat. Totodată, angajamentele sectorului gospodăriilor populației au însumat 70,0 mld. lei (+3,5 la sută), fiind constituite, în principal, din împrumuturi contractate (94,6 la sută din totalul pasivelor sectorului).

Activele financiare ale sectorului societăților comerciale nefinanciare au totalizat 144,4 mld. lei (+8,2 la sută). Ponderea majoră în structura lor este deținută de numerar și depozite (52,6 la sută în totalul activelor financiare). Acest sector este cel mai mare în economia națională din perspectiva obligațiunilor sale, care la 31.03.2026 au constituit 470,4 mld. lei (+3,4 la sută comparativ cu situația din 31.12.2025) și au fost formate, în mare parte, din capitalul propriu (59,0 la sută din totalul pasivelor sectorului dat) și împrumuturile contractate (24,5 la sută).

Activele financiare ale sectorului administrației publice la finele trimestrului I 2026 au însumat 115,6 mld. lei (+9,6 la sută) și sunt reprezentate, preponderent, de participațiile în capitalul entităților din alte sectoare (52,8 sută). Pasivele sectorului s-au majorat cu 7,0 la sută și au constituit 157,0 mld. lei. Acestea au fost formate în proporție de 52,2 la sută din împrumuturile contractate și 35,6 la sută din titluri de natura datoriei emise.

Diagrama 4. Structura împrumuturilor acordate și primite între sectoarele instituționale ale economiei, miliarde lei

Notă: S.1 - Economia națională, S.11 - Societăți comerciale nefinanciare; S.121 - Banca centrală; S.122 - Alte instituții financiare monetare; S.125 - Alți intermediari financiari; S.128 - Societăți de asigurare; S.13 - Administrația publică; S.14+S15 - Gospodăriile populației și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației; S.2 - Restul lumii

În calitate de instrument de finanțare a economiei naționale, împrumuturile au constituit 27,3 la sută din totalul pasivelor economiei naționale. La sfârșitul trimestrului I 2026 acestea au însumat 295,3 mld. lei, în creștere cu 5,0 la sută față de sfârșitul trimestrului IV 2025. În structura împrumuturilor primite, împrumuturile externe au continuat să dețină o pondere importantă, la finele trimestrului I 2026 însumând 140,0 mld. lei (diagrama 4). Partea majoră (57,9 la sută) din aceste împrumuturi a fost oferită administrației publice, urmată de societățile comerciale nefinanciare (33,6 la sută). Alte instituții financiare monetare, care cuprind băncile comerciale și asociațiile de economii și împrumut, licență ”B”, au creditat economia națională cu 112,3 mld. lei.

Sectoarele instituționale care au beneficiat cel mai mult de împrumuturi, conform situației la 31.03.2026 au fost societățile comerciale nefinanciare (39,0 la sută), administrația publică (27,7 la sută) și gospodăriile populației (22,4 la sută).

III. Datoria sectoarelor instituționale

Datoria totală⁶ a economiei naționale a însumat 723,3 mld. lei (+4,3 la sută comparativ cu situația din 31.12.2025). Ponderea cea mai mare a datoriei totale revine sectorului financiar (303,5 mld. lei sau 42,0 la sută din total) fapt corelat cu rolul său de intermediere financiară în economie. Sectorului societăților comerciale nefinanciare îi revin 192,8 mld. lei sau 26,7 la sută din totalul datoriei, iar sectoarelor administrației publice și gospodăriilor populației - 157,0 mld. lei (21,7 la sută) și 70,0 mld. lei (9,7 la sută), respectiv.

Raportul dintre datoria totală a sectoarelor economiei naționale și PIB, la 31 martie 2026, a constituit 202,1 la sută, fiind cu 5,9 puncte procentuale mai mare decât indicatorul respectiv la 31 decembrie 2025 (diagrama 5).

Diagrama 5. Raportul dintre datoria totală a sectoarelor instituționale și PIB, %

Din perspectiva instrumentelor financiare incluse în datoria totală a economiei naționale, partea majoră a revenit împrumuturilor contractate (40,8 la sută). Ponderea instrumentelor financiare în datoria totală a fiecărui sector al economiei naționale este corelată și cu specificul sectorului respectiv (diagrama 6). Numerarul și depozitele, care reprezintă 35,3 la sută din datoria totală a economiei naționale, sunt specifice doar societăților financiare și reprezintă 84,2 la sută din datoria totală a sectorului dat.

Diagrama 6. Structura datoriei totale în trimestrul I 2026, %

Mai multe detalii:

Prezentarea grafică

Datele dinamice

Datele pe sectoare

Matricea de la cine către cine

Diagrame

Metodologia de compilare a bilanțurilor sectoriale în Republica Moldova

Conturile financiare ale Republicii Moldova (date experimentale)

1. Valoarea financiară netă reprezintă diferența dintre totalul activelor financiare și totalul pasivelor financiare, înregistrate de un anumit sector al economiei naționale.

2. Conform metodologiei, există o diferență între valoarea financiară netă a economiei naționale totale și restul lumii, deoarece nu există sector - contraparte pentru aurul monetar.

3. Notă: În materialul prezentat în tabel și diagrame, datele agregate ar putea să nu corespundă exact sumei componentelor din cauza rotunjirilor matematice.

4. Sectorul gospodăriilor populației include și instituțiile fără scop lucrativ în serviciul acestora.

5. Pentru datele la 31 decembrie s-au utilizat datele privind PIB anual, pentru celelalte date de referință, s-a utilizat PIB anualizat, calculat ca suma PIB trimestrial, pentru ultimele patru trimestre.

6. Datoria totală a unui sector este definită ca suma tuturor pasivelor unui sector datorate altor sectoare ale economiei naționale și sectorului „Restul lumii”, cu excepția acțiunilor și participațiilor la fondurile de investiții și a instrumentelor financiare derivate.